Concursul Școlar Național ”George Emil Palade”.

Ediția a VI-a - mai-iunie 2022

Ediția 2022 - Clasa 5 (Etapa Nationala)

I. ALEGERE SIMPLĂ

La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.

1. Ecosistemul:
are o componentă vie, biotopul;
poate fi natural - livada;
cuprinde elemente biotice - umiditatea;
este un ansamblu integrat, dinamic
2. Producători pot fi:
fitoplanctonul;
zooplanctonul;
cuscuta;
bacteriile patogene.
3. Organismele așezate liniar în ordinea în care se hrănesc unele cu altele, reprezintă:
lanțul trofic;
biocenoza;
rețeaua trofică;
categoria trofică.
4. Este adevărat despre lanțul trofic:
în grădină este alcătuit din verigi numeroase;
în sera de legume, lanțul trofic este scurt;
în pădure, lanțurile trofice formează rețele trofice simple;
lungimea lanțului trofic este totdeauna aceeași.
5. Factorul biotic este reprezentat de:
un animal și habitatul său;
factorul fără viață din ecosistem;
o plantă și solul în care este fixată;
un element al biocenozei.
6. Este adaptare la mediul de viață:
ghearele ascuțite la uliu – mediul aerian;
membrana interdigitală la broască – mediul terestru;
lipsa ochilor la cârtiță – mediul subteran;
înmulțirea prin ouă la crap – mediul acvatic.
7. În relațiile trofice de tip pradă-prădător:
leul este lent pentru că are talia mare;
erbivorele se strâng în haite pentru a se apăra;
cărăbușul elimină substanțe toxice;
pinguinii sunt avertizați de unii indivizi-gardieni.
8. Schimbarea culorilor unui organism poate fi:
relație de apărare individuală;
relație de apărare colectivă;
legată de migrație;
legată de nutriție.
9. Sunt polenizate de insecte, florile:
alunului;
fagului;
paltinului;
măceșului.
10. Lichenii sunt:
organisme parazite;
indicatori de aer curat;
producători secundari;
organisme fixatoare de azot.
11. Mimetismul este:
relație de reproducere;
formă de apărare activă;
relație trofică;
formă de apărare pasivă.
12. Forsiția este:
o liană din pădure;
un arbust din parc;
o plantă ierboasă din pajiște;
polenizată de vânt.
13. Planta din imaginea alăturată este:
glicina;
salcâmul;
iedera;
mimosa.
14. În grădină:
cârtița mănâncă rădăcinile plantelor;
buburuza consumă frunzele de varză;
cartoful are o rădăcină numită tubercul;
albilița depune ouă pe frunze de varză.
15. Râma:
are corpul plat, alcătuit din inele;
poate aparține producătorilor;
favorizează creșterea plantelor;
este consumator secundar.
16. Melcul:
este un animal vertebrat cu schelet extern;
trăiește în locuri însorite;
are două tentacule;
este o moluscă.
17. Picioarele și aripile insectelor se prind de:
segmentul anterior toracelui;
segmentul dintre cap și abdomen;
segmentul terminal al corpului;
cefalotorace.
18. Biocenoza livezii cuprinde:
meri, pruni, cireși, piersici;
albine, fluturi, cărăbuși, vulpi;
bacterii, ciuperci, scoici, râme;
ciocănitori, grauri, porumbei, pescăruși.
19. Sunt elemente biotice caracteristice pajiștilor:
arbuștii;
ierburile înalte;
arborii;
mamifere mari carnivore.
20. Ar putea fi lanț trofic în pajiștea de stepă:
graminee – lăcustă – broască - șarpe;
colilie – buburuză – graur - acvilă;
margaretă – melc – popândău - viperă;
ciulini – afide – buburuze - vultur.
21. Sunt producători, cu excepția:
feriga și cătina - în pădure;
trifoiul și porumbarul - în pajiște;
panseluța și tomatele - în grădina de legume;
caisul și păpădia - în livadă.
22. Stratificarea vegetației în pădure:
se formează pe orizontală;
este condiționată de temperatură;
depinde în principal de lumină;
stratul arbuștilor este cel superior.
23. Alege asocierea corectă:
pădurea de foioase - molid, brad;
pădurea tropicală – liane;
pădurea de conifere - fag, stejar;
pădurea de amestec - vegetație luxuriantă.
24. Pajiștea și pădurea au în comun:
o varietate mare de viețuitoare;
temperaturi scăzute tot timpul anului;
precipitații abundente;
ierburi înalte și ferigi.
25. În grădină, spre deosebire de pădure:
există toate categoriile trofice;
lanțurile trofice sunt scurte;
trăiesc melci și păianjeni;
omul poate culege fructe.
26. În imaginea alăturată se observă următorul tip de relație interspecifică:
competiția;
comensalismul;
prădătorismul;
simbioza.
27. Zona superioară a râului se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
substrat din nisip și mâl;
viteză mare de curgere a apei;
frecvente cascade;
apă limpede, oxigenată.
28. Lacurile sunt ecosisteme:
exclusiv naturale;
cu temperatură constantă;
în care trăiește lintița, plantă cu flori;
ce pot avea pe margine, arini.
29. Viețuitoarea din imagine este:
o pasăre-vizitator a peșterilor;
un mamifer adaptat la zbor;
un nevertebrat cavernicol;
un animal cu patru degete.
30. Savana se caracterizează prin:
existența unui singur anotimp marcat de ariditate;
arbori și arbuști, în principal;
lipsa carnivorelor;
ierburi cu rădăcini lungi, ramificate.

II. ALEGERE GRUPATĂ

La întrebările de mai jos (31-45) răspundeţi utilizând următoarea cheie:
A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. Dacă 4 este corect;
E. Toate variantele sunt corecte.

31. Alege asocierile corecte:
1. livada - ecosistem natural;
2. alge - producători întâlniți doar în lacuri;
3. comensalism - relație reciproc avantajoasă;
4. Delta Dunării - complex de ecosisteme
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte
32. Caracterizează biotopul Mării Negre:
1. salinitate mare în adâncime;
2. substrat nisipos cu pantă lină la țărm;
3. lumină până la 200 m adâncime a apei;
4. apa ce poate îngheța iarna la țărm.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
33. Savana se caracterizează prin:
1. soluri fertile și precipitații periodice;
2. vegetație predominantă de ierburi;
3. carnivore mari - antilopă, girafă, zebră;
4. păsări - flamingo, egrete, struți.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
34. În Delta Dunării trăiesc:
1. plante cu frunze plutitoare - papura, nufărul;
2. plante ierboase - arin, salcie, plop;
3. pești - stavrid, hamsie, calcan;
4. porci-mistreți, vulpi, lupi, câinele enot.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
35. Categoriile trofice din peșteră sunt:
1. producătorii reprezentați de bacterii;
2. viermi, miriapode, insecte – consumatori;
3. ciupercile ca descompunători;
4. numeroase plante ca producători.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
36. Intervenția omului în natură poate duce la:
1. extinderea suprafețelor împădurite;
2. alunecări de teren;
3. protejarea resurselor subsolului;
4. dispariția unor specii de plante și animale.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
37. Animale dăunătoare în grădină pot fi:
1. limaxul;
2. cârtița;
3. Gândacul -de –Colorado;
4. iepurele.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
38. Alege asocierile corecte:
1. popândăul - consumator secundar din pajiște;
2. melcul - consumator primar din grădină;
3. știuca - consumator primar din lacuri;
4. morsa - consumator terțiar din deșertul rece.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
39. Sunt adaptări ale animalelor din deșerturi calde:
1. talie și urechi mari;
2. corp închis la culoare;
3. comportament activ, în special ziua;
4. unele au depuneri de grăsime.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
40. Se stabilesc relaţii trofice directe între:
1. ursul polar și focă;
2. libelulă și țânțar;
3. cireș și graur;
4. buburuză și petunie.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
41. Amfibienii adulți:
1. sunt consumatori primari din lacuri și râuri;
2. își depun ouăle în apă;
3. trăiesc în principal pe uscat;
4. se dezvoltă prin metamorfoză.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
42. Ecosisteme complexe și stabile sunt:
1. pădurea tropicală;
2. Delta Dunării;
3. Marea Neagră;
4. livada.
A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
43. În imaginea alăturată:
1. este pădurea de conifere;
2. se observă cel puțin trei elemente de biotop;
3. sunt prezente plante cu limbul foliar redus;
4. sunt vizibili consumatorii.

A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
44. Animalul din imagine:
1. se află într-un deșert rece;
2. este o reptilă - animal nevertebrat;
3. poate fi consumator primar;
4. prezintă camuflaj ca adaptare la mediu.

A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.
45. Alege răspunsurile corecte:
1. imaginea reprezintă o rețea trofică dintr-o grădină;
2. organismele notate cu 1, 2 și 3 sunt consumatori;
3. consumatorul primar este vertebrat;
4. consumatorul secundar poate fi întâlnit și în păduri, râuri, lacuri.

A - dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B - dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă 4 este corect;
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte.

III. PROBLEME


46. Alege asocierea corectă între noțiunile din cele trei coloane:
Ecosistem - tip Producător - caracteristici Consumator - caracteristici
A livada - natural, terestru măr - fructe de tip poamă cărăbuș de mai - elitre
B peștera - natural, subteran bacterii - procariote crustacee - depigmentate
C pădure - natural, terestru feriga - frunze penate salamandra - reptilă neagră cu pete galbene
D lac - natural, acvatic fitoplancton - alge macroscopice scoica de râu - două valve
A
B
C
D
47. Analizează imaginea alăturată și alege răspunsul corect:
a. categoria trofică din care fac parte organismele;
b. biocenoza posibilă de care aparțin;
c. o caracteristică morfologică sau fiziologică.
a b c
A 5 - descompunător 1 - pajiște de stepă 3 - coadă lungă, bot ascuțit
B 2 - consumator primar 4 - savană 1 - chemosinteză
C 3 - consumator terțiar 3 - Delta Dunării 2 - urechi scurte la cel din deșert
D 1 - producător 5 - pădure 4 - mamifer erbivor

A
B
C
D
48. În pajiștea din imagine se află:
A. o albină, două buburuze, un fluture și trei țânțari;
B. insecte care au împreună 28 de aripi membranoase;
C. șapte consumatori primari;
D. insecte care au împreună 42 de picioare.

A
B
C
D
49. Știind că o familie are în livadă, 5 meri, 2 peri, 3 cireși, 6 pruni, 1 piersic și 2 caiși, că producția medie de fructe pe specii de pomi a fost anul trecut de 19 kg/măr, 13 kg/păr, 12 kg/ cireș, 16 kg/ prun, 22 kg/ piersic, 11 kg/ cais și că 50 % din producția de poame a fost utilizată pentru obținerea de gemuri, 30 % pentru sucuri si 20 % pentru vânzarea în stare proaspătă, identifică răspunsurile corecte, ținând cont de:
a. numărul și tipurile de fructe ale pomilor fructiferi din livadă;
b. producția de fructe a anului trecut;
c. modul de utilizare al fructelor. b.
a. c.
A. 12 pomi au drupe 95 kg mere, 96 kg prune 52,8 kg pentru sucuri
B. 19 pomi au poame 297 kg fructe total 24,2 kg fructe proaspete
C. 19 pomi au drupe 22 kg piersici, 22 kg caise 36,3 kg pentru sucuri
D. 7 pomi au poame 26 kg pere, 36 kg cireșe 60,5 kg pentru gem
A
B
C
D
50. Alege asocierea corectă despre ecosistem – biotop – biocenoză și o caracteristică:

Ecosistem Elemente de biotop Elemente de biocenoză Caracteristică
A deșert cald precipitații reduse, vânturi mușchi, licheni, cămile condiții extreme
B savană vara ploioasă, iarna secetoasă eucalipt, hienă turme de erbivore
C pădure tropicală temperaturi ridicate, precipitații abundente orhidee, liane, maimuțe rețea trofică simplă
D Marea Neagră substrat mâlos sau nisipos alge verzi, brune, roșii specii numeroase de viețuitoare
A
B
C
D
51. O antilopă, care aleargă cu 80 km/h, este urmărită de un ghepard care poate alerga cu 110 km/h. Va fi ajunsă, pe următorii 200 de metri, antilopa de către ghepard, dacă încep să alerge simultan, având o distanță între ele de 200 de metri?
A. Da, deoarece antilopa parcurge distanța în 13 s iar ghepardul în 9 s;
B. Nu, deoarece antilopa parcurge distanța în 9 s iar ghepardul în 13 s;
C. Da, deoarece ambele animale parcurg distanța în 6,5 s;
D. Nu, deoarece antilopa parcurge distanța în 13 s iar ghepardul în 18 s.
A
B
C
D
52. Crapul, pește din apele de câmpie, atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2–5 ani și trăiește aproximativ 30 de ani. O femelă depune, pe vegetația subacvatică, aproximativ două milioane de ouă în lunile mai-iunie. Considerând că o femelă de crap trăiește 28 de ani și poate depune ouă de la vârsta de 4 ani, și că aceasta poate ajunge la 0,9 kg si 15 cm lungime într-un an și continuă să crească la această rată, calculează:
a. numărul de ouă depus pe parcursul întregii vieți;
b. greutatea femelei la 4 ani;
c. lungimea unei femele la vârsta la care începe să depună ouă.
a) b) c)
A. 48 mii de ouă 3,6 kg 60 cm
B. 56 milioane de ouă 36 kg 6 cm
C. 48 milioane de ouă 3,6 kg 60 cm
D. 56 milioane de ouă 36 g 60 cm
A
B
C
D
53. Pe 100 m2 de pădure tropicală putem găsi aproximativ 750 de tipuri de arbori, 400 de specii de păsări, 100 de specii de reptile și mii de specii de insecte. Folosind informațiile date, alegeți varianta corectă referitoare la:
a. arbori – reprezentativi și număr de tipuri de pe o suprafață de 300 m2 ;
b. păsări - o caracteristică și număr de specii de pe o suprafață de 400 m2;
c. reptile - reprezentați și număr de specii de pe o suprafață de 700 m2.
a b c
A mahon, liană /2250 penaj colorat/ 1600 șarpe Boa/ 700
B orhidee, arbore-de-cacao/ 22500 migratoare/ 16000 Iguana/ 7000
C palmier, arbore-de-cauciuc/ 7500 omnivore/ 1600 broasca țestoasă de apă/ 7000
D curmal, cactus/ 225 cântătoare / 4000 Caiman/ 700
A
B
C
D
54. Se dau următoarele organisme: eucalipt, capibara, hienă, liană, zebră, licheni, algă roșie, știucă, melc-de-livadă, tuia, căprioară, pelican, buburuză, râmă, bacterie heterotrofă, leu, lintiță. Stabilește numărul producătorilor, consumatorilor primari, consumatorilor secundari și descompunătorilor.
A. 7 P, 3 CI, 5 CII, 2 D;
B. 7 P, 3 CI, 6 CII, 1 D;
C. 6 P, 4 CI, 6 CII, 1 D;
D. 6 P, 4 CI, 5 CII , 2 D.

A
B
C
D
55. Analizează imaginea și alege varianta care indică asocierea corectă între:
a) nivelul și categoria trofică;
b) numere și organisme;
c) număr, organism și adaptare la mediu;
d) tip de ecosistem.
a) b) c) d)
A I- producători 8- șoim 4-tarantula- picioare articulate pajiște
B II-consumatori primari 3,6- crocodil 5- scorpion -ac veninos savană
C III-consumatori secundari 1-cactus 7- șarpe-solzi deșert-natural
D IV- consumatori terțiari 2- insecte 9- coiot-coadă lungă deșert-artificial

A
B
C
D